 | In engleza/In English |
Acest paragraf poate fi sarit de catre un cititor grabit, cat timp aici sunt prezentate doar cateva parti ale biografiei mele, care au facut posibila o asemenea descoperire simpla dar foarte importanta.
De cand eram copil am devenit interesat de gravitatie, prima oara, atunci cand tatal meu mi-a povestit despre Spatiu, Stele si Gauri Negre. Am fost fascinat cum lumina este capturata de catre campul gravitational imens al gaurii negre si nu poate scapa din el.
De asemenea, am fost intotdeauna interesat de zbor si cum sa-l imbunatatesc pentru a fi mai aproape de felul in care Superman zboara in filme. Imi amintesc ca odata, pe cand eram la liceu, i-am promis unui prieten bun de-al meu ca voi descoperi ceva, care va revolutiona felul in care oamenii zboara (precum si transportul in general).
Mai tarziu, ca majoritatea dintre noi, am aflat despre Einstein si teoriile sale demonstrate, astfel ca ideea mea a aparut din faptul ca, o raza de lumina va avea traiectoria curbata cand va strabate un camp gravitational. Bazandu-ma pe aceasta interactiune demonstrata, dintre lumina si gravitatie, am facut descoperirea mea, prezentata in continuare.
Pentru inceput, sa ne reamintim printr-o imagine simpla, despre curbarea luminii de catre un camp gravitational, fapt rezultat din teoria generalizata a relativitatii, de asemenea demonstrat experimental:
Lumina de la stea este curbata de campul gravitational al Soarelui, astfel ca pentru observatorul de pe Pamant pozitia stelei apare la o locatie diferita de pozitia ei reala.
Asadar, avand interactiunea dintre lumina si gravitatie demonstrata, aici intervine ideea mea, gandindu-ma sa inversez valorile acestui proces, astfel incat un camp de lumina suficient de dens "va crea ceva probleme" unui camp gravitational suficient de slab.
Este ceva similar cu fenomenul invers dintr-o gaura neagra, referitor la lumina si gravitatie, dar la un nivel mult mai mic.
Acest fenomen "invers" este functional, fiind o consecinta a principiului actiune-reactiune, altfel spus la actiunea gravitatiei asupra luminii si aceasta din urma opune o actiune asupra campului gravitational.
Alta explicatie, mai intuitiva, este aceea ca densitatea foarte mare de fotoni, la marea lor viteza, va face distantele dintre ei asa de mica incat majoritatea gravitonilor din campul gravitational, care poate fi imaginat, pentru particulele elementare, ca aerul (sau vantul) pentru obiectele din atmosfera noastra, vor fi stopati/deviati de aceasta bariera de fotoni, asa cum vela/panza este o bariera in calea vantului.
Pasul urmator, am creat Izolatorul meu Gravitational, care foloseste un laser pentru "campul de lumina suficient de dens" mentionat mai sus, captiv in interiorul unui disc, cu reflexie totala pe interiorul sau, sa afectez/scad (izolez) gravitatia Pamantului, ca in imaginea de mai jos:
In functie de puterea laserului, nivelul de izolare gravitationala este mai mic sau mai mare, variind direct proportional cu puterea laserului (daca notam cu R coeficientul de reflexie al suprefetei interioare, care poate avea valori intre 0 (fara reflexie) si 1 (reflexie totala), cu LP puterea laserului, cu λ lungimea de unda a laserului si cu GI valoarea izolarii gravitationale, aceasta poate fi cuantificata prin: astfel ca, o lungime de unda mai mica fiind de ajutor, ar trebui folosit un laser puternic de inalta frecventa). Discul va avea mai multe straturi cu suprafete cat mai apropiate de reflexia totala, cand sunt folosite asemenea lasere puternice de inalta frecventa, pentru a mentine pierderea fotonilor din interior, la un nivel cat mai scazut. Pentru folosirea pe Pamant, procentul de izolare va fi mai mic (pentru a nu cauza probleme atmosferei), dar pentru folosirea in Spatiu, izolarea gravitationala poate fi mult mai mare. In filmuletele demonstrative de mai jos, am folosit un laser slab cu puterea < 3 mW, de asemenea suprafata din interiorul discului fiind doar apropiata de reflexia totala. Oricum, cand va fi construit intr-un laborator corespunzator, va fi capabil sa izoleze gravitatia Pamantului, deasupra lui, pana la 100%, cu costuri relativ mici. Mai trebuie mentionat ca forma izolatorului gravitational poate fi diferita de cea de disc, de fapt el poate avea orice forma plata, cat timp suprafata interioara are reflexie totala si pozitia sa in timpul folosirii este paralela cu suprafata Pamantului, mai precis, perpendiculara pe undele gravitationale. |  |
|
|
 |  |  |
 |
Izolatorul gravitational este fiabil si eficient deoarece laserul puternic, captiv in interiorul acestuia, rezista ani de zile in functie de cat de bine este realizata suprafata interioara, cat mai aproape de reflexia totala (sa avem pierderi de energie/laser cat mai mici).
Asadar, consumul de energie (necesar pentru construirea/folosirea unor asemenea dispozitive) este redus, laserul fiind utilizat foarte eficient, deoarece odata atinsa "suficienta" dorita a laserului in interiorul reflexiei totale, se inchide complet suprafata izolatorului, imediat apoi oprindu-se si emisia laser, astfel ca nu se mai consuma energie, ci dimpotriva ea se foloseste eficient pastrandu-se un timp indelungat (mai multi ani) la valoarea dorita, in interiorul acestuia.
Prezentare in format PDF, pentru presa din Romania (in caz de modificari, rog sa-mi fie trimis articolul pe email, pentru a-mi da acordul, inainte de publicare): prezentare_izolator_gravitational.pdf.
